S-a deschis sezonul la... masini

, Unica

E cea mai buna perioada pentru shoppingul de masini. Asa ca iti facem cea mai tare... oferta auto Cand m-am apucat sa scriu despre masini, nu mi-am inchipuit ca va fi atat de greu. Dar de-atunci mi-am umplut capul si paginile revistei cu marci, modele, motoare si tot felul de informatii financiare despre cumpararea, intretinerea, vanzarea unei masini. Si a meritat pentru ca, desi nu stiu decat 10% din acest domeniu, macar am invatat sa recunosc un Mercedes CLK de unul SLR pe strada, iar asta nu poate sa dea decat bine pentru imaginea unei femei, mai ales cand e cu iubitul si gasca lui de prieteni. Asa ca te invit sa devorezi si tu tot ce-am descoperit despre domeniul auto si-ti garantez ca, atunci cand vei calca pragul unui dealer, vei negocia de pe alta pozitie, mult mai puternica, un contract de cumparare pentru masina visurilor tale. Vedete, lux si niste finante In acest special de masini vei descoperi ce mai conduc vedetele de pe la noi si de la Hollywood; ce bijuterii de lux iti propun dealerii din Romania; care sunt trendurile in materie de vanzari auto si tot ce trebuie sa stii inainte sa-ti golesti contul din banca pentru o masina noua. Si o sa vezi ca nu e atat de greu sa te descurci de una singura printre caii-putere. Vruuuum!! Masina de «la bloc» Anul trecut, dupa ce si-a luat permisul de conducere, Dana Rogoz era in cautari de masina: pe lista preferintelor ei erau noul Beetle de la Volkswagen sau Mini. Dar cum socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea de la... salonul auto, aleasa a fost o Toyota MR2, second-hand, pentru care Dana a pus banii jos la numai o saptamana dupa ce-a vazut-o expusa. a€žAm cumparat-o din economiile mele si am mai facut si ceva datorii...a€� Toyota MR2 aleasa de Dana este o masinuta in doua locuri, cabrio, adica decapotabila, are un motor de 1 800 de centimetri cubi si 140 de cai-putere. Iar cifrele astea se pot traduce prin doua cuvinte: masina sport. Dana stie, cel putin teoretic, ce mic bolid conduce: a€žE un roadster adevarat, cu tractiune si motor pe spate, multi cai-putere pentru cat de usoara e...a€� Ce poate masina si nu poate Dana Sa atinga 100 km/h in 6,9 secunde - iti trebuie o mana tare iute sa manevrezi o cutie de viteze cu cinci trepte pentru o performanta ca asta; sa consume 10,1 litri de combustibil la suta de kilometri, in oras a€“ cu aglomeratia din Bucuresti, plecarile dese de la semafor si minutele in sir de benzina arsa in coloana, cifra asta nu sta in picioare. Ce-ti a€ždezumflaa€� pretul masinii, ce masini de lux prefera romanii si oferte cu tot cu detalii tehnice gasesti in Specialul din Unica de August.

Mihaela Radulescu: Sunt un brand, ce sa fac

, Unica

Numai anul acesta a donat mai bine de 30.000 de euro. Din buzunarul personal. Uite un motiv sa traiesti ca ea. Mai vrei? Citeste si... zi mai departe Cum sa incepi un articol despre Mihaela Radulescu, fara sa repeti ce au zis altii, cand s-au scris atat de multe, si bune si rele, si interesante si banale? Poate asa, simplu, cu intalnirea din ziua programata pentru shooting si coperta. Cand Mihaela a venit cu noul ei Porsche Cayenne si ne-a rugat s-o ajutam la carat gentile cu haine pana la studio. Cand Mihaela a inceput sa insire pantofi si sandale Manolo Blahnik, Prada si Louboutine, pe care le scotea din genti Louis Vuitton si Chanel. Firesc, fara niciun gest contrafacut. Cand Mihaela ne-a lasat muti de admiratie nu atat din pricina muschilor ei bine intretinuti, cat mai ales a personalitatii ei fantastice. Cand Mihaela a mancat, repede, pe fuga si in picioare, ca-n gara, daca vrei, dar numai dupa ce si-a facut constiincios si bine treaba. Mihaela e buna. La propriu si la figurat. O demonstreaza toate activitatile in care se implica, cu buna si fireasca stiinta. Toate proiectele incepute si finalizate. Toate serviciile care i-au trecut prin CV. In cei 11 ani de cariera, si-a modelat un stil foarte personal, care sigur nu tine doar de cum se imbraca. Tine de ea, de fiinta care e. De femeia ambitioasa, care cauta permanent sa se autodepateasca, sa recupereze in zonele unde are lipsuri. De femeia care-i atat de sincera ca deranjeaza pe multi (si, mai ales, pe multe). Mai vrei motive?
a€žMi-as dori ca fetele rasfatate sa faca o vizita la un azil de batrania€� Mie, una, imi place de mor. Asa cum ei ii place de moare (si asta-i vorba ei) sa fie in lumina blitzurilor. a€žDupa 11 ani, am ajuns la concluzia inteleapta ca-mi place starea asta, ca nu ma deranjeaza cu nimic, ba dimpotrivaa€œ. Si chiar daca presa o amendeaza, de multe ori, cu articole in care ametim numai cand auzim cat costa o geanta de-a ei, aceeasi presa o iubeste pentru ca la evenimente caritabile nu se duce doar ca sa mai arate ce rochii are in garderoba. a€žFace parte din meseria mea; lumea e libera sa comenteze ce vrea despre Mihaela Radulescu. Eu sunt libera sa fac exact ce cred de cuviinta. Nu-mi doresc sa pozez in ceva ce nu sunt, nu-mi doresc sa fiu ipocrita, sa-mi iau de maine o Dacie si haine de la second-hand, numai sa arat ca sunt populara. Nu pot fi altceva decat sunt. Am un statut financiar si social care-mi permite sa-mi iau o poseta mai scumpa sau un inel cu diamante. In ecuatia vietii mele, astea sunt niste lucruri normale. Dar pot sa spun sigur un lucru: din momentul in care am inceput sa am bani, am inceput sa am o activitate filantropica foarte bogata. Mi-as dori sa ma copieze toti in aceasta privinta, mi-as dori ca toate fetele rasfatate, cu bani, care circula prin cafenelele din Dorobanti, sa faca o vizita, macar o data pe an, la un azil de batrani, la un leagan de copii. Eu fac lucrurile astea constant si-am sa le fac cata vreme o sa am bania€œ. Daca vrei sa aflii ce face Mihaela cu banii ei si cum procedeaza ca Ayan sa nu ajunga un baiat de bani gata, citeste Unica de aprilie

Belgia, tara cu orase de turta dulce

, Unica

Ratacita printre cuvinte pline de «h»-uri sonore, strecurandu-ma agil prin ploaie, am dedicat o saptamana de plimbare unei tari mici, dar cu atat de multe de oferit: Belgia Se spune ca, daca te uiti spre Pamant din spatiu, ziua poti vedea Marele Zid Chinezesc, iar noaptea, Belgia. Da, da, este singura tara cu autostrazi complet iluminate. O tarisoara plina de savoare, in care micile placeri ale vietii sunt ridicate la rang de cult, iar bunastarea este o stare de fapt. Ocolesc Brusseles-ul atat de expus, promovat plin de oferte de tot felul, pentru a face un inel flamand pe ruta Ghent-Antwerp-Brugge. Orasele cochete, ca din turta dulce si biscuiti, in centrul carora troneaza impunatoare cel putin o catedrala. Poti face asta cu trenul, ceea ce te costa intre 9 si 20 de euro. Ghent sau orasul celor trei turnuri trucate de dragul esteticului Intr-un oras atat de mic, parcarea este un cosmar si costa cat nu face, asa ca am luat-o la picior, si la fiecare pas am avut ce vedea. Labirintul de strazi medievale din jurul Castelului Gravesteen, de pe crenelurile caruia ai o panorama completa a zonei, nu departe de biserica neterminata Sint Michels (careia ii lipseste turnul), m-a scos de-a lungul canalelor line, cu ambarcatiuni miniaturale. Le-am dat inca o data credit belgienilor cand de pe podul Sint Michels am tras linia imaginara perfecta intre varfurile celor trei turnuri trademark ale orasului. Mare atentie, cartile postale sunt trucate, de dragul esteticului. Pe orice strada ma puteam opri la un salon de frumusete, un second-hand la moda, un sandwich shop sau o ciocolaterie. Pe strada oficiala de shopping, marile branduri se intrec in oferte, dar numai pana la sase seara. In centru, gasesti de toate: videoshop nonstop, cinema porno, iar dupa colt, intre un magazin de delicatese si un bar arabesc, incepe Strada placerilor, cu fete expuse in vitrine identice, gestionate parca de primarie. Oficial, exista o singura alee, mai mult un gang intre doua strazi, unde grafitti-urile si streetart-ul sunt permise, si la ei regulile se respecta. Nu departe m-am pierdut in detalii pe strada antichitatilor, a magazinelor pop art si a celor cu comix-uri. Pentru portia de cultura, poposesc la Vooruit, Casa Poporului belgian, construita in 1912, acum nucleu cultural. Fiind si a€žturist cu harta in manaa€œ bifez Muzeul de design cu fascinanta colectie de obiecte art - nouveau, Muzeul de arta contemporana si Muzeul de psihologie. Antwerp are diamante, moda si cartofi prajiti Gara din Antwerp acopera patru etaje de peroane cu cupola impunatoare de sticla. Aici incepe modest Bulevardul Diamantelor, strajuit de buticuri pline de pietre pretioase. Multimea de carlionti si tichii dau sentimentul de strazi ale Tel Avivului. Shalom. Intri apoi in inima cosmopolitului amestecat eclectic cu clasic - cladiri negre cu cupole aurii, langa ascutimi moderne de sticla. Orice impatimita a tenditelor vestimentare trebuie sa faca o vizita la Institutul Modei, cu colectii pline de istorie si creatii mindblowing ale tinerilor designeri. Nu rata o degustare din unul dintre cele 200 de tipuri de jenever, ginul local, dar ocoleste varianta pepper. Mai bine bere. Desi nu am fost niciodata mare amatoare, in Belgia nu poti sa te abtii sa nu iubesti berea. Te atrag o traditia de 800 de ani, 800 de sortimente diferite, fiecare cu pahar dedicat, unele trappiste fiind mesterite divin la manastire a€žSantea€œ! Grote Markt gazduieste catedrala cu ceas de aur si Muzeul cartofilor prajiti a€“ care, fie vorba intre noi, s-au preparat pentru prima oara in Belgia si numai naivitatea americanilor le-a atribuit origini franceze. No french fries! Prin tunelul pietonal subteran de sub canal ajungi in catacombele de piatra. Brugge un oras rupt parca din povesti Daca vrei poveste cu cai si calesti, cu dantele si jucarii din lemn pictat, cu lebede pe lac si gradini miniaturale la mal, aici e locul cel mai potrivit. Dupa un sarut langa cel mai romantic loc, manastirea maicilor beguine, trec in revista rapid toate cele trei catedrale, inclusiv sculptura lui Michelangelo a€žMadonna cu pruncula€œ. Apropo de catedrale. E pacat sa le sari din programul tau turistic, din cel putin doua motive: unul ar fi ca sunt niste monumente arhitecturale, iar al doilea ar fi faptul ca in toate bisericile si catedralele din Belgia intrarea este libera.Cu eforturi demne de o sedinta de fitness, tot la Brugge am urcat cele 366 de trepte ale turnului Belfry din varful caruia am ascultat un concert de clopote de langa mecanismul impresionant a€“ un fel de computer mecanic preistoric - al ceasului in timp ce incercam sa zaresc marea pe linia orizontului. Revenind cu picioarele pe pamant, am trecut pe sub pavilionul contemporan al lui Toyo Ito, denumit de localnici a€žspalatoria de masini a guvernatoruluia€œ, si pe langa alte marturii recente ale fostei capitale culturale europene din 2003. Ca sa inchei rapid: daca ajungi turist in Belgia, sfatul meu este sa te imprietenesti cu un localnic, pe care sa-l rogi sa-ti fie ghid. Doar asa vei avea parte de un tratament privilegiat si vei putea fi sigura ca n-ai ratat nimic demn de luat in seama. Baruri, restaurante si papa bun In restaurante nu se fumeaza, dar in fiecare bar vei gasi ceva (foarte bun) de mancare. Cand pleci saluta barmanul, fara a lasa bacsis. Fara finetea francezilor sau prospetimea mediteraneana, bucataria belgiana m-a rasfatat cu sosuri de tot felul, cu mustar de sampanie peste branza gouda, cu sandwichuri martino din carne cruda condimentata si anchois afumat, cu sos de bere pe friptura si waffles delicioase. Sa nu uit: este patria cartofilor prajiti cu maioneza.