Linkuri sponsorizate Categorii ziare 
Ziare din Romania Parteneri 
Au fost gasite 11 rezultate pentru cuvantul satul huf
29-Noi-2008 00:00:00
Autoritatile judetene din Dolj
par sa aiba planuri mari pentru
satul Rast, grav afectat de
inundatiile de acum doi ani.
Initiat de Coca-Cola HBC Romania in parteneriat cu asociatiile a€žTasuleasa Sociala€ť si a€žSalvati Delta a€“ ACa€ť, proiectul a€žVerde 003a€ť te invita sa protejezi cursul apei Dorna, de la izvor la varsare. Marcel Iures a si plantat un bradut pe un deal de langa satul Fantanele. Tu de ce n-ai face-o?
01-Dec-2008 00:00:00
Un tanar din Constanta a furat un microbuz de transport persoane, plin cu pasageri, cu care a plecat la drum, nemaiavand rabdare ca soferul masinii, care era coborat la cap de linie, sa urce la volan. * Gabriel Lupescu, in varsta de 23 de ani, din Constanta, s-a urcat intr-un microbuz de transport persoane, ce apartine unei firme private din municipiu, intentionand sa ajunga pana la Navodari. Masina se afla la cap de linie, asteptand sa se faca ora de plecare in cursa, iar soferul microbuzului si taxatoarea erau coborati din autovehicul. La un moment dat, tanarul, satul sa astepte, a trecut la ...
28-Noi-2008 13:16:39
Daca in Romania incepe sa inmugureasca productia de energie eoliana, Bulgaria se orienteaza catre energia solara.Pana acum, in Romania energia verde este reprezentata doar de mult-asteptata centrala eoliana din Dobrogea. Pana cand vom pune accentul si pe energia solara, ne-au luat-o inainte bulgarii. Astfel, cea mai mare centrala de energie solara din regiune va fi construita in tara vecina, mai exact langa satul Paunovo din apropierea Sofiei.In cifre, "parcul solar", cum este denumit de presa ...
30-Noi-2008 20:18:17
Barbatul de 29 de ani care i-a scris presedintelui ca nu-si mai doreste decat sa moara, din cauza ca era grav bolnav, a incetat din viata, sambata la Spitalul de Urgenta Constanta, in urma unui stop cardiorespirator. Eugen avea nevoie de un transplant, dar stia ca sansele sale erau infime.
Eugen Constantin Anghel, tanarul care a cerut eutanasierea, la inceputul saptamanii trecute, s-a stins din viata la Constanta. satul de suferinte, barbatul i-a cerut presedintelui Traian Basescu dreptul la moarte asistata, din cauza durerilor insuportabile.
El suferea de ciroza virala B, insuficienta hepatica cronica, icter si diferite hernii. Tanarul a crescut intr-un centru de plasament pana la 18 ani si, in urma cu cinci ani, s-a imbolnavit de hepatita.
Din cauza lipsurilor, boala nu a fost tratata corespunzator si s-a agravat in scurt timp. Pentru ca nu are familie, prietenii au fost cei care l-au ajutat pe...
30-Noi-2008 22:45:30
Poveste tragicomica intr-o localitate de munte din judetul Suceava, unde un padurar a fost sechestrat, batut, dezbracat si fotografiat de doi soti si mamele acestora. Motivul acestei actiuni in forta a celor trei femei si a barbatului este razbunarea.
Totul a plecat de la relatia pe care padurarul din satul Coverca, comuna Panaci, a avut-o cu Magdalena Cojoc, o tanara in varsta de 26 de ani din aceeasi localitate, relatie in urma careia femeia ar fi ramas insarcinata si a fost nevoita sa faca avort.
Povestea a inceput in urma cu mai multe luni, cand Ioan Cojoc, 28 de ani, a decis sa incheie casatoria cu Magdalena. De comun acord, cei doi au depus actele de divort, iar femeia a plecat sa-si gaseasca fericirea in bratele lui Gheorghe Boca, padurarul satului.
Relatia dintre cei doi amanti nu a mers prea bine si Magda s-a intors spasita la sotul cu care...
30-Noi-2008 14:05:00
Procesul de vot a fost temporar oprit in Sectia 223 din satul Perii Brosteni din comuna Olteni, Judetul Teleorman, dupa ce un candidat PD-L a desigilat o urna de vot.
|
Intra pe horn E deschisa orisicui, Sentimentul cel mai sfant Ia sa-mi spuneti voi acum |
E trimis de Dumnezeu, Taina-n care omul spune Sus tuna, |
Cine il face nu-i trebuie, |
Cantareţul Domnului,
Saracia omului. (popa) N-are chip si nici faptura, Unde-i ea nu este ura; E scumpa si-atat de draga C-o iubeste lumea-ntreaga. (pacea) |
Rontai o grisina in fata computerului, sau iti iei o gogoasa intre doua sedinte? O supa instant sau o bucata de pizza e deja un festin? E clar, trebuie sa-ti iei pauza de masa inapoi!
Mereu ti-ai spus ca ai un motiv serios pentru care esti lipita de scaun desi n-ai mai mancat de-aseara. De dragul sanatatii tale merita sa schimbi aceasta situatie. Cauta motivul tau printre cele obisnuite si invata cum sa-l dezamorsezi.
a€śNimeni altcineva din birou nu-si ia pauza de masa.a€ť
Foarte rau! E momentul, deci, sa te transformi in leader de opinie. Nu peste mult timp or sa-ti multumeasca! Trebuie doar sa te interesezi de un loc in apropiere unde se mananca bine, ca sa ii conduci la fix. Mai greu e pana il convingi pe primul, restul vor veni de la sine dupa ce vor vedea fetele vesele si satisfacute cu care va intoarceti de-acolo.
a€śSunt prea comoda sa ma deplasez, mai bine nu ma mai duc nicaieri.a€ť
Acesta ar fi adevarul. Pentru ca de fapt iti spui: e prea cald, prea frig, prea departea€¦ Nicio problema! Cauta pe net o firma de catering cu mancare buna si-o sa vi-o aduca la birou. |mbie-ti si cativa colegi, fiindca de obicei au o suma minima pentru care se deplaseaza. Prima data fa tu comanda si strange banii. Dupa aceea se vor oferi si altii. Sau va organizati prin rotatie.
a€śMa tem ca ceilalti or sa creada ca nu sunt detul de implicata in job-ul meu.a€ť
Cine sa creada? Colegii? Niste invidiosi! Poti sa le demonstrezi ca-ti respecti deadline-urile si fara sa iti lasi stomacul sa roada in gol. {eful?... Nu-ti face griji, stie si el ca un angajat satul si fericit e mai valoros decat unul nemancat si nervos. Mai ales pe termen lung! Singura conditie este sa nu intarzii din pauza nici un minut si sa te apuci de treaba imediat ce te-ai intors.
a€śAm prea mult de lucru!a€ť
Daca crezi asta cu sinceritate, ceva nu e in regula! Trebuie sa te opresti o clipa si sa iti pui niste intrebari mai serioase. Nu cumva ar mai trebui angajat cineva sa te ajute? Sau poate nu-ti organizezi bine timpul? Pauza de masa de 15 minute in opt ore de munca e consfintita prin lege. Nici o treaba, oricat de pasionata sau daruita ai fi, nu trebuie sa te opreasca de la acest minim necesar.
a€śNu vreau sa cheltuiesc banii. Incerdibil ce scump e sa mananci in oras!a€ť
Aici ai dreptate! Mai ales daca faci calculul: salariu minus cat costa pe luna sa mananci in oras. Mai ca iti vine sa postesti pana diseara. Dar tot nu e o scuza, caci poti sa-ti aduci mancare de-acasa! E o obisnuinta foarte benefica, chiar daca va trebui sa te trezesti cu zece minute mai devreme pentru asta. {tii exact ce mananci, fentezi E-urile si junk food-ul. Ideal!
a€śTrebuie sa termin asta la timp, nu vreau sa ma intrerup acum.a€ť
Este scuza cea mai des intalnita. {i amani, si amani, pana te trezesti ca mai e putin si pleci acasa, asa ca nu mai are rost. Amintesti totusi ca organismul are si el ritmurile lui. O a€śsetarea€ť foarte veche a speciei este sa se hraneasca ziua, cand e soarele in varful cerului. Nu-l lasa sa oboseasca intrebandu-se a€śazi nu mai mancam?a€ť Fa-i placerea si stabileste-ti o ora (cat mai) fixa pentru pranz.
a€śMai bine in timpul asta fac altcevaa€ť
Toti au plecat la masa iar tie nu prea iti e foame, iar pauza e atat de pretioasa!... Vrei sa o suni pe Mimi, ca n-ati mai vorbit de mult, sa verifici ce ti-a mai trimis scumpi pe mail, sau pur si simplu sa citesti un ziar. Te inteleg. Dar peste un timp tot o sa ti se faca foame. Ce-o sa faci atunci? Vestea buna e ca apetitul se poate disciplina. Dureaza un pic autoinductia relexului Pavlow, dar stocmacul tau o sa-ti fie recunoscator.
Poate ca la job lucrurile nu merg tocmai bine. Esti atat de stresata si preocupata incat uiti sa mai mananci, fumezi tigara dupa tigara si te mai consolezi cu cate o noapte prelungita in bar, cand te plangi pe umarul prietenelor. Atunci sa nu te miri daca stomacul tau se revolta.
De ce ne roade stomacul
Stresul este inamicul numarul unu al organismului in general, si al stomacului, in special. Cand ai senzatia ca a€žte roade stomacul" s-ar putea sa fie vorba de o iritatie a mucoasei stomacale. Daca e doar atat, ai scapat usor. Este cea mai banala afectiune gastrica. satul de atatea stari tensionate, palpitatii, certuri si viata pe muchie de cutit, stomacul protesteaza si secreta suc gastric acid in exces. Vei sti cand ti-ai a€ženervata€ť stomacul, nu vei putea ignora semnele de suparare: dureri, crampe, arsuri, gust acru in gura, acumulare de gaze si chiar lipsa apetitului. Pentru disconfortul tau zilnic mai poti da vina pe: mesele neregulate, fumatul, anumite medicamente (aspirina, bromurile, sulfamide), alimentele prea fierbinti sau prea reci sau diversi microbi din alimente.
Cand lucrurile se complica
Durerile de stomac iti dau batai de cap in general toamna si primavara, in perioadele de adaptare a organismului de la un sezon la altul. Daca durerile devin ritmice, (se repeta in fiecare zi), si colac peste pupaza te mai supara si balonarile, ai regurgitatii, greata sau te saturi mult prea repede, s-ar putea ca banala iritatie sa se fi complicat. Cand mucoasa gastrica se irita des, incepe un proces inflamatoriu care poate duce, in timp, la atrofierea acesteia. Astfel mucoasa nu-si mai poate indeplini rolul si te pricopsesti cu o gastrita cronica. Cand ai dureri in cosul pieptului, senzatia de arsura in zona torsului, indigestie, dureri la jumatate ora dupa masa, iar foamea dureroasa a devenit cosmarul noptilor tale, da fuga la medic. Cu ulcerul nu e de glumit! Practic, din cauza aciditati gastrice foarte mari, sau din pricina infectarii cu bacteria Helicobacter pylori, bietul stomac se alege cu un adevarat a€žcratera€ť, la nivelul mucoasei.
Ce facem pana sa ajungem la doctor
Daca ti-ai neglijat prea mult stomacul, cand da semne de nemultumire, trebuie sa-i acorzi atentia cuvenita. Incepe prin a-ti schimba stilul de viata. Iata cateva reguli din jurnalul unui stomac fericit:
a€˘ Incepe-ti zielele cu un mic dejun consistent cu fulgi de ovaz. Fac minuni pentru mucoasa stomacala.
a€˘ Respecta cu sfintenie orarul meselor. Ai nevoie de 4-5 mese pe zi, mai putin consistente, decat o singura masa mare, seara si o gustare la repezeala in timpul pranzului.
a€˘ Cel putin pentru o perioada, treci la o dieta usoara cu supe creme de legume, branza de vaci, kefir si iaurt, carne slaba, fiarta sau fripta, de vita sau de pui.
a€˘ Nu te grabi cand stai la masa si mesteca cat mai bine.
a€˘ Ar fi bine daca ai putea inlocui cafeaua cu ceaiurile. Sunt bune cele de sunatoare, galbenele si chimen.
a€˘ Nu-ti mai pune zahar in ceai. Indulceste-l cu o lingurita de miere sau dulceata de nuci verzi.
a€˘ Fara alcool, condimente si tigari. Asta e de la sine inteles.
a€˘ Las-o mai moale cu noptile pierdute in cluburi. Nu uita ca mucoasa stomacala se reface doar noaptea, in timpul somnului.
a€˘ Cand te doare stomacul trateaza-te cu o banana bine coapta. Actioneaza ca un pansament
a€˘ Nu uita sa bei multa apa. Cantitatea ideala este a douazecea parte din greutatea ta, zilnic. Adica, daca ai 60 de kg, bea 3 litri. Multe din neplacerile stomacului se trateaza cua€¦ apa. Bauta cat de des, cu inghitituri mici.
Si nu uita: daca durerile persista, mergi la medic!
Superstitia, asa cum este ea definita filologic, apare ca o credinta primitiva, bazata pe ramasite ale magiei si animismului, pe conceptii retrograde, neconforme cu nivelul cunoasterii stiintifice, pe admiterea fortei spiritelor bune si rele, a miracolelor, farmecelor, vrajilor, semnelor prevestitoare, numerelor fatidice etc.
Originea, sursele care au alimentat superstitiile, evolutia acestora sunt cercetate temeinic de etnografie si antropologie, care au realizari importante in acest domeniu, descoperindu-se sensurile unor credinte mitico-magice stravechi desacralizate. Incercand o sistematizare a productiilor folclorice romanesti, mai cu seama a acelora legate de muncile agricole, de schimbarea anotimpurilor, putem surprinde orizontul magic al acelor oameni care au trait in paleolitic la poalele Carpatilor. Este evident ca acest orizont se confunda cu cel al realitatii observate, intelese de lumea vazuta magic, asa cum aparea ea la poporul roman, pana in urma cu cateva decenii, fiind concreta, circumscrisa la cea in care traia fiecare individ, in relieful si natura inconjuratoare, in practica de zi cu zi.
Se trage din vremuri stravechi, ale practicii magiei de vanatoare, superstitia ca persoane sau animale intalnite m drum sau la plecarea in calatorie, adica "ce ies inainte", "ce taie calea" au o anumita semnificatie pentru rezultatul actiunii. De pilda, exista odinioara convingerea ca daca cineva iti iese in cale cu vase goale (cana, ulcior etc.) actiunea nu reuseste. Dar ea trebuia sa aiba sorti de izbanda atunci cand vasele erau pline cu apa. Intalnirea cu un iepure, cu o pisica sau "intoarcerea din drum" se socoteau ca "semne rele" fiind de asemenea reminiscente ale magiei de vanatoare. In trecut vanatorii si pescarii se temeau a fi intrebati unde se duc, in credinta ca o ase-menea intrebare ar fi urmata de pierderea norocului scontat de acestia. Cand se transporta un obiect magic, persoana respectiva nu trebuia sa se uite inapoi sau sa fie vazuta, ori sa vada pe careva, sa vorbeasca etc.
In conceptia magica, nascuta probabil in mezolitic asemenea atitudini aveau ca scop evitarea dezlantuirii fortelor supranaturale ostile, care trebuiau deci ocolite, pacalite, astfel incat actiunile vrajitoresti sa nu-si piarda "puterile". Tot urme ale credintelor magice stravechi reprezinta superstitiile legate de atitudini ireverentioase fata de elemente sau fenomene ale naturii, inchipuite ca forte supranaturale.
De pilda, era oprit sa se scuipe inaintea soarelui sau a vantului, a caror razbunare se astepta a fi extrem de dura in acest caz. Asa-numitele locuri rele sau oprite, din credintele populare, erau in realitate ecouri ale magiei. De pilda, superstitia ca asezarea caciulii (sau palariei) pe masa si pe pat ar fi semn rau, indicand boala sau moartea posesorului obiectului respectiv, tine de magia tamaduitoare, ca si de faptul de sta "pe urma" unui bolnav, ceea ce semnifica posibilitatea contagiunii. Cimitirele, rascrucile, podurile, stancile, pesterile, morile, casele parasite erau numite "locurile rele", bantuite de fiinte demonice.
In aceste conceptii vom descoperi stratificari nu numai de practici magice, dar si de experiente. Astfel, pentru vanatorul din vremurile stravechi, aparitia unui om sau a unui iepure nu puteau insemna altceva decat nesansa in actiunea sa, doarece era absolut limpede ca in zona res pectiva nu se gasea nicio vietate. Din doua motive: oricare drumet speria si alunga vanatul, in timp ce iepurele fugea de celelalte animale. Apoi vraciul stia, tot din experienta, ca atingerea unui om bolnav ducea la molipsire; tot astfel asezarea de obiecte pe culculsul unui suferind sau frecventarea, unor locuri in care au trait indivizi bolnavi. Bineinteles, vraciul nu putea avea nicio idee despre principiile medicinei, asa cum sunt intelese ele astazi, dar el observa totul cu atentie si tragea concluzii. Interdictiile pe care le dadea, si pe care toti le respectau, rezultau de aici si, evident, ele se dovedeau corecte.
Basmele romanesti contin episoade fantastice, populate cu zmei si zane, fiinte cu puteri magice, care duc o viata apropiata de cea umana. Altele primesc puteri sau forme supranaturale cum sunt pricolicii si varcolacii, dar mai cu seama solomarii. Potrivit credintelor populare solomarii sunt persoane care merg calare pe balauri si poarta ploile si furtunile dupa bunul lor plac. Ei "au invatat" meseria lor sub pamant sau intr-o pestera timp de sapte ani. In ce priveste pricolicii si varcolacii acestia ar fi, conform superstitiilor, oameni vii sau morti care se prefac noaptea in lup sau in caine, dandu-se peste cap de trei ori, pricinuind rele celor pe care ii intalnesc. Puteri nefaste au si alte fiinte imaginare cum sunt ielele, inchipuite ca niste zane frumoase, dar stricatoare. Exista apoi "muma padurii" personaj cu puteri miraculoase si aspect infricosator, simbolizand elementul rau.
Toponimia romaneasca este bogata in evocari magice, pastrate de popor: "Valea zanelor" (Bucegi), "Pestera zmeilor" (la izvoarele Somesului Cald), "Ochiul paman-tului" (in sesul Cricaului) etc.
Timpul, vazut prin prisma magiei era si el prezent in traditiile populare romanesti. De pilda, practica descanta-toarelor prevedea ca "apa neinceputa" sa fie luata de la izvor inainte de rasaritul soarelui si pe nemancate. Des-cantecele pentru "casunatura", de asemenea nu trebuiau sa se faca dupa rasaritul soarelui. In zorii zilei se faceau descantecele de dragoste si scaldatul in roua (pentru sanatate) - ca magie tamaduitoare.
In schimb, imediat dupa asfintitul soarelui incepea timpul rau, in care demonii si vrajile vatamatoare isi desfasurau actiunile nefaste. De aici o serie de precautii magice care astazi par cu totul bizare, fara noima : nu se imprumuta nimic din casa (ca sa nu se duca norocul), nici chiar gunoiul nu se scotea afara (spre a nu avea pagube prin efectul vrajilor). De asemenea, seara nu se aducea apa in casa, fara a se arunca in ea un taciune aprins sau a se sufla in vas de trei ori, ca pavaza impotriva eventualelor actiuni vrajitoresti potrivnice. In general oamenii credeau ca orice actiune era periculos a fi intreprinsa noaptea in afara locuintei, spatiul fiind strabatut in conceptia lor de fiinte supranaturale : zmei, iele, pricolici, vrajitori, strigoi etc, care puteau cauza numai nenorociri.
Ivirea zorilor, vestita de cantatul cocosilor, era momentul disparitiei acestora. O singura exceptie se cunoaste: in asfintit se recomanda doar inceperea semanatului, imediat dupa culcatul pasarilor, arun-candu-se boabele cu ochii inchisi, "pentru ca zburatoarele sa nu vada semintele si sa nu manance holda".
Asemenea reminiscente de ritual magic au dat nastere la multe povestiri populare, care incanta prin savoarea lor, ca povestirea lui Vasile Zaiu din Baisoara, in anul 1940: "Un sogor de-al meu s-a sculat sara in casa si o vazut o capra la fereastra. El o gandit ca-i dracu. Omu a luat sa-curea si o iesit afara la usa si iaca aci pe pomol o dat cu sacurea si i-o taiat capu. Dimineata o vazut ca-i capra vecinului". De unde se pot observa nu numai conceptiile magice ale satului romanesc de acum cateva decenii, dar si modul neinfricat in care omul simplu stia sa infrunte puterile demonice.
Tot ce se intampla in timpul noptii avea o dubla semnificatie : una pozitiva, adica cea care urma ordinea naturii si o alta magica. Miscarea unei crengi, o lumina necunoscuta, stralucirea cerului erau interpretate in primul rand in sens magic, explicatia naturala fiind cel mai adesea ignorata.
Timpul noptii era cel al vrajilor. Vrajile de dragoste, ca de pilda culegerea matragunei, se produceau, cum s-a aratat, dupa un anumit ritual. La fel si florile de feriga se cautau in noaptea de Sanziene de catre vrajitoare, care luau mana holdelor. Luatul manei se facea tot inainte de rasaritul soarelui. In general manoperele de magie neagra se desfasurau noaptea.
Daca noaptea isi avea regulile ei magice, tot astfel zilele saptamanii cunosteau o sumedie de oprelisti, variind de la o colectivitate la alta. De pilda, se obisnuia sa nu se scoata gunoiul din casa lunea (ca uliul sa nu manance pasarile domestice). De asemenea nu se imprumuta nimic lunea, martea si vinerea (ca sa nu fie pagube in casa). Miercurea si vinerea nu se prindeau boii intaia oara la jug si in aceleasi zile nu se cocea paine (caci lua cuptorul foc). Exista, de altfel, o regula transmisa din femeie in femeie, sub forma de cantec, cu tenta evident magica : "Vinerea iar nu torc,/Nu fac paine si nu spal./Nu spal lunea, joia si sambata./Martea si miercurea nu fac lesia".
Timpul, in viziunea omului dominat de credinte magice, era o insiruire de zile bune si de zile rele (faste si nefaste), sarbatorile marcand momentele esentiale ale anului, legate indeosebi de schimbarea anotimpurilor si fazele muncilor agricole. In mentalitatea magica, spre pilda, in prima zi a anului se putea afla tot ce se va petrece pana la sfarsitul acestuia. De aici rezulta vechile obiceiuri de Anul Nou, incepand cu cele din noaptea de 31 decembrie. Atunci fetele isi ghiceau, ca sa vada daca se vor marita, nu se inchideau usile si nu se dormea pe intuneric (ca sa intre norocul in casa). Barbatii spargeau cepe, prorocind in foile lor. cum va fi vremea - uscata sau ploioasa. Roseata cerului, gerul, zapada din ziua de Anul Nou aveau si ele rosturi de magie meteorologica, "prevestind" belsugul, bucuria, sau nenorociri in cursul lunilor viitoare. In ziua de Anul Nou se soroceau pomii neroditi, iar animalele "vorbeau intre ele despre soarta "stapanilor". Credinte magice stau ascunse in sarbatoarea de Arminden, vestitoarea primaverii, in credintele legate de Rusalii si multe altele.
Legaturile cauzale intre fenomenele naturale si anumite intamplari erau explicate in maniera naiva a magiei. Astfel; cand canta tarca, tipa cucuvaia sau o gaina ,,co-cosea" se credea ca se vestea ceva de rau. La fel cand se batea ochiul drept, cand urla cainele, cand se visa porci, inflorirea pomilor a doua oara, eclipsele si cometele erau luate drept prevestiri ale unui razboi sau ale mortii. Evident, teama de nenorociri, nesiguranta zilei de maine, frica fata de fenomenele naturii, ignoranta au generat asemenea conceptii, fara nici o baza reala.
Practicile puerile de odinioara par lipsite de rost acum, cand ne ajung sub forma superstitiilor, in care doar naivii mai pot crede. Dar in vechime descantecele, vrajile erau considerate drept mijloace pentru rezolvari posibile ale unor situatii acute. Tehnica acestor practici aparea, doar cu cateva decenii in urma, foarte diversa si ea avea, fara indoiala, un caracter si mai amplu in trecutul indepartat. Un element interesant il constituie aici asa-numita dozare a ritualului vrajitoresc, constand in repetarea descantecelor conform unei anumite ordini, adaugarea de noi versuri la fiecare tura de recitari magice etc. Astfel, in magia tamaduitoare se obisnuia ca sapte femei batrane sa posteasca o zi pentru a determina insanatosirea unui bolnav. Se postea, de asemenea, noua marti (de luni pana in seara de marti, cand se iveau stelele), "ca sa se implineasca ceva"\'.
Apoi, pentru ca descantecele sa aiba eficacitatea dorita ele erau repetate de mai multe ori, in general de trei, sase sau noua ori. Unele vrajitoare considerau "de leac", deci eficace, doar a noua repetare. Altele pretindeau dimpotriva ca vindecarea vine de la toate cele noua descantari luate la un loc, deci de la fiecare in parte. Spre deosebire de acestea, exista si parerea ca doar una din cele noua repetari este de leac, dar care anume nu se stia. Procedeul repetarilor ss explica, de regula, prin credinta in proprietatea magica individuala a anumitor numere, in special trei, sase si noua. Valoarea magica a numerelor se intalnea si in diferite ocazii independente de timp, cum ar fi - de pilda - persoanele care trebuiau sa indeplineasca o actiune magica: sapte femei batrane, sapte popi, trei copii. Sau numarul obiectelor pentru ritual : noua carbuni, unsoare de noua feluri, apa din sapte izvoare etc. In descantece sunt adesea invocate fiinte magice al caror numar este noua sau nouazeci si noua.
Prin urmare, unele numere primesc in conceptia magica o individualitate proprie, fiind dotate cu puteri speciale, transmisibile obiectelor, fiintelor si actiunilor care le folosesc. In mentalitatea populatiilor primitive studiata de etnologi, credinta in valoarea magica a numerelor este puternica, ceea ce poate indica rolul deosebit al dozarii in cadrul ritualurilor magice in trecutul indepartat al omenirii.
Sigur ca omului modern, familiarizat cu datele stiintei, nu-i vine greu sa inteleaga ca viata este un proces de desfasurare a timpului biologic, ea decurgand in ritm ascendent si descendent, ca planta, un animal, oricare fiinta, cat de mica sau mare, se naste, se dezvolta, atinge maturitatea deplina, un apogeu biologic, dupa care incepe sa moara treptat. Acesta nu mai este, azi, niciun mister, fenomenul fiind dovedit de stiinta. In gandirea magica insa, viata aparea altfel. Ea era formata dintr-o succesiune de momente deosebite, atat structural cat si calitativ, care trebuiau celebrate prin ceremonialuri rituale specifice.
Populatia pretracica, apoi tracii si geto-dacii au privit viata in acelasi spirit magic. Cum gandeau acei oameni de demult ne vorbeste multimea de obiceiuri, odinioara cu caracter miticormagic, pastrate in folclorul romanesc.
Cel mai important moment din viata unui individ era considerat, cum este si logic, nasterea. Actiunile magice menite sa slujeasca viitorului copil incepeau chiar din timpul sarcinii femeii, care trebuia sa respecte o serie de prescriptii, de indicatii tabu, menite a impiedica transmiterea unor defecte asupra fiintei din pantecul sau. De aceea, gravida care vedea un om urat, sau un animal pocit, trebuia "sa-si aduca aminte" de starea in care se afla pentru ca nu cumva copilul sa semene cu fiintele vazute de ea. De asemenea, nu avea voie sa puna mana pe flori si apoi pe trup, "ca sa nu aiba copilul pete" ; sa nu dea cu piciorul in caini si pisici "ca va face copilul cu par pe trup" si altele. In cazul in care uita sau incalca interdictiile, numai descantatoarele puteau sa-i vina in ajutor. Insa, cand o gravida zarea un om frumos, ea trebuia sa-i calce pe urma, zicand : "Calcu-ti urma, / iau-ti forma, / pruncul meu / in chipul tau !"
In timpul nasterii existau, de asemenea, tot felul de indicatii magice: usile sa stea incuiate "ca sa nu poata nimeni fermeca pe noul nascut" ; copilul sa se nasca pe un obiect oarecare "ca atunci pe ce gandeste se implineste"; sa nu fie nimic incuiat sau innodat in odaia de nastere si sa nu stie nimeni in sat ca pe femeie au apucat-o durerile facerii "ca naste mai usor".
Ritualurile continuau si dupa nastere : copilul era scaldat in apa cu flori "ca sa fie frumos", inainte de a fi trecut prima oara la san i se dadea apa de pe un clopot "sa-i cante gura frumos", in leagan i se puneau diferite obiecte de fier "pentru a departa spiritele rele". Contra "deochiului se anina ceva rosu. Alte credinte de origine magica se refereau la taierea buricului, aruncarea "casei copilului" (placenta), a scaldei (apa de la baia copilului) etc. Un singur substrat corect puteau contine asemenea practici venite din adancurile trecutului omenesc, anume conceptia ca inca de la nastere trebuie vegheat asupra formarii omului, deoarece atunci i se urzeste intregul fir al vietii. Trebuie mentionat aici ca in conceptia magica, oricare om are cursul vietii prestabilit de ursitoare.
Perioada magica a copilului avea o durata de sase saptamani socotite de la nastere. In acest timp se luau toate masurile pentru ca spiritele rele sa nu faca pruncului vreun rau ori sa-l schimbe cu altul. In conceptia respectiva mama trebuia sa nu stea niciodata cu spatele la copil sau sa doarma altfel decat cu fata la el "pentru ca smeoaicele sa nu il fure". Din aceleasi considerente se puneau in leagan un catel de usturoi, fier si o matura. Daca pruncul se imbolnavea, repede i se schimba numele, in credinta ca astfel se nastea o alta fiinta, care nu avea boala celei precedente. Tot in legatura cu primele momente ale vietii existau si alte reguli magice, toate ilustrand reguli de initiere stravechi, menite sa fixeze in mintea viitoarelor mame, sub forma de precepte, cerinte necesare ocrotirii foarte atente a copilului.
Practici magice stravechi a existat si in legatura cu casatoria. De altfel, acest moment solemn era precedat in satul romanesc de vraji pentru ursit si dragoste, iar celebrarea casatoriei era insotita de multe manifestari cu caracter magic, care nu respectau ritualul religios, in ideea naiva ca astfel se vor putea determina sansa conjugala, buna intelegere intre soti, bunastarea viitoarei familii, nasterea a cat mai multi copii. Inmormantarea cuprindea, de asemenea, elemente magice "pentru impacarea sufletelor mortilor cu cei vii", dar mai cu seama pentru a-i feri pe cei in viata de urmarile eventualei transformari in strigoi a defunctilor.
Magia a constituit in trecut o tehnica, a carei lipsa in activitatea umana era odinioara de neconceput. Ea era prezenta nu numai in momentele esentiale ale fiecarui om, ci si in procesul muncii. De pilda, agricultorul iesea la semanat, deci efectua o munca, dar el insotea acest travaliu cu un anumit ceremonial menit sa "apere" efortul asa cum era acela, amintit anterior, de a arunca cu ochii inchisi pe ogoare primele seminte.
O astfel de atitudine magica s-a nascut, evident, din observatia ca pasarile, prin atacul lor asupra ogoarelor sunt capabile a micsora recolta. Corelata cu constiinta ca in intuneric si cu ochii inchisi vazul nu mai este eficace sau dispare, aceasta observatie a dus la practica de magie imitativa, in speta insamantarea ogoarelor in timpul noptii. Mai practica ar fi fost instalarea unor momai, dar asemenea mijloace se vor inventa mult mai tarziu, tot ca urmare a observatiei comportamentului pasarilor.
In aceeasi categorie de manifestari intra obiceiul ca ouale puse la clocit sa aiba nume feminine (ca sa iasa puicute). Tot din perioade stravechi a ajuns pana la noi obiceiul superstitios al libatiilor, adica umplerea unei cupe cu vin, apa sau lapte, gustarea continutului, apoi varsarea acestuia in semn de omagiu adus unor forte supranaturale. Gestul, in parte transformat, s-a pastrat, de regula, la ceremoniile funerare populare, ca si in traditionala inchinare a paharului, la oricare petrecere.
De asemenea are o origine mitico-magica superstitia ca varsarea solnitei si imprastierea sarii constituie un semn al unei viitoare suparari. Sarea avea in trecut un pret enorm, utilizata fiind si ca obiect de schimb, la unele populatii, datorita greutatii procurarii ei. Romanii isi plateau soldatii si in bulgari de sare, de unde si denumirea de salariu (lat. salarium - solda, salariu). La geto-daci, potrivit cercetarilor-efectuate de D. Nicolaescu-Plopsor, sarea constituia obiect de ofranda, ea fiind depusa la altare in vase special confectionate (fructiera dacica). In asemenea conditii risipirea sarii putea sa nu declanseze iritarea ? Ceea ce nu se mai justifica astazi.
Enuntarea si explicarea exhaustiva a superstitiilor este dificila chiar in cuprinsul unei lucrari ample, cu atat. mai mult efortul devine imposibil intr-un eseu succint. In orice caz, pentru omul modern, superstitia - cunoscuta fiind ca un ecou al unor credinte stravechi, al caror sens initial s-a pierdut, prin desuetudine si desacralizare - nu poate avea decat valoarea unui produs folcloric, rezervat studiului etnografiei, antropologiei, istoriei religiilor. Este clar ca atata vreme cat se cunosc sursele, geneza, evolutia si involutia credintelor care au dus la aparitia diferitelor conceptii obscurantiste, atitudinea superstitioasa nu se ma justifica in timpurile noastre.
Cercetarea stiintifica actuala demonteaza, piesa cu piesa, toate asa-zisele stiinte oculte, de la divinatie (ghicitorie), pana la spiritism si magia alba, aratand ca acestea se sprijina pe superstitie, pe care o alimenteaza in acelas timp.
Stiinta a dovedit cu deplina forta ca sta in puterea omului sa aprofundeze cunoasterea legilor naturii, sa investigheze mai temeinic materia, sa patrunda in tainele cel; mai ascunse ale vietii. Nu exista nici un domeniu in care stiinta sa nu aiba acces si mai ales sa nu rezolve problemele cunoasterii. De acest context, superstitiile care nu au nicio legatura cu realitatea, cu experienta concreta a umanitatii, se detaseaza ca un produs anacronic, de origine mistica, fara argumente cat de cat justificatoare. In fata prestigiului stiintei, a puterii ratiunii, orice gest superstitios dincolo de incarcatura sa antagonica, apare ca o expresia a ignorantei si nu numai atat, ci si ca forma penibila de respingere a valorilor gandirii umane, a produselor ratiunii obtinute cu uriase sacrificii de-a lungul indelungatei istorii a omenirii.
Gheorghe Bratescu
Pagini: 1